Județil Dolj

          AȘEZAREA GEOGRAFICĂ

Dolj este un județ situat în partea de sud-vest a regiunii istorice Oltenia din România. Județul este situat pecel mai fertil teritoriu al Câmpiei Române. Teritoriul său se întinde pe o suprafață pătrată de 7414 km. Județul Dolj se învecinează la sud cu fluviul Dunărea, care este o graniță naturală a județului de 150 de km lungime. În ceea ce privește infrastructura, Dolj are două porturi dunărene – Bechet și Calafat, o rețea feroviară de 225 km și o populație de 660.000 de locuitori.

          ISTORIA JUDEȚULUI

Primele mărturii documentate despre județul Dolj datează din anul 1444, pe când județul era numit Județul de Baltă, situat în Câmpia Dunării, și se întindea de la Mlaștina Blahnița, care se află astăzi pe teritoriul județului Mehedinți, până comuna Bistreț de azi, din Dolj. Numele Dolj derivă din limba slavă – Dole = Jos, la care se adaugă Ziy, care are ca rezultat Doljie, adică Jiul de Jos.

Dolj este un județ din regiunea Oltenia. Este un teritoriu istoric occidental al Țării Românești(celălalt este Muntenia). Termenul este o consecință a clauzelor tratatului de pace Passarowitz , cu care această parte a Țării Românești a fost detașată și transferată în posesia Sfântului Imperiu Roman (Imperiul Austriac). În 1737, odată cu Sangeacul Smederevo (care a fost returnat Imperiului Otoman), a fost restabilită unitatea Țării Românești și statu-quo-ul dintre Poarta Superioară și Habsburgii austrieci.

Regiunea se învecinează cu Transilvania la nord, Banat spre vest, spre sud este limitată de Moesia cu Dunărea, iar de Muntenia este împărțită de râul Olt. Din punct de vedere administrativ Oltenia este împărțită în două județe – Gorj și Dolj cu reședință de județ Craiova.

Se spune că Oltenia este țara haiducilor.

În Oltenia (adevăratul ținut al haiducilor), haiducia apare ca fenomen, mult mai devreme, de fapt după 1560, odată cu Baba Novac, continuă cu legendarii Gruia Novac (unul dintre fii săi), cu Iorgu Iorgovan. Haiducia cunoaște o adevărată explozie, devenind o modă, în timpul ocupației austriece până după revoluția lui Tudor Vladimirescu.

          OBIECTIVE TURISTICE NATURALE ÎN JUDEȚUL DOLJ:

• Pădurea Ciurumela – rezervaţie forestieră situată în municipiul Poiana mare. Este formată dintr-o veche pădure de salcâm. Pădurea este valoroasă din cauza conținutului de lemn și a dimensiunii copacilor, unici în Europa. Rezervația forestieră este situată pe partea dreaptă a drumului național Calafat – Bechet – Cernavodă, la aproximativ 5 km de satul Poiana Mare.

• Punctul fosilifer din Bucovăţ – este localizat în comuna Bucovăţ şi acoperă o suprafaţă de 4 hectare. Acesta este un important punct fosilifer, descoperit în 1949, având bogate cochilii fosile de moluşte. Depozitul datează din perioada paleolitică.

• Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) se află în apropierea comunei Ciupercenii Noi. Acoperă o suprafaţă de 500 de ha de pădure riverană Dunării. A fost declarată rezervație ornitologică în 1971. Aici trăiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, inclusiv barza neagră, egreta pitică, raţa gri, lişiţa, codobaturul alb, bâtlanul purpuriu şi altele. Acesta este singurul loc de-a lungul Dunării care a fost lăsat nediguit.

• Parcul Nicolae Romanescu, Craiova – unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa, creat intre anii 1900 si 1903 de către arhitectul francez Édouard Redont. La Expoziția Mondială de la Paris din 1900 proiectul parcului a primit premiul I și o medalie de aur. Parcul are o suprafață de peste 90 de hectare și include un lac cu insule, un pod agățat și o grădină zoologică. În partea de sud – est a parcului este Hipodromul, cel mai mare din țară la începutul secolului. Ca suprafață parcul „Romanescu“ este pe locul doi în România după Parcul „Herăstrău“ București.

• Grădina Botanică „Al. Buia” , aflată sub conducerea Universităţii din Craiova, a fost înfiinţată din iniţiativa şi sub îndrumarea prof. dr. univ. Alexandru Buia în anul 1952, este o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă. Curtea are o suprafață de aproximativ 12,8 hectare.

          OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE-ISTORICE ÎN JUDEȚUL DOLJ 

• Casa Băniei – Muzeul Olteniei, Craiova , secția etnografică este situată în centrul istoric al orașului, în parcul orășenesc. Colecția sa etnografică își are începuturile în 1915, iar din 1928 a devenit o secția Etnografică a Muzeului de Istorie din Oltenia.

• Muzeul istoric din Oltenia, orașul Craiova – Clădirea a fost proiectată și construită de arhitectul Toma Dobrescu în 1905. Muzeul Oltenia are o istorie lungă și bogată. A fost fondat în 1915 de prof. Ştefan Ciuceanu. Pe 13 mai 1928, a fost transformat în muzeul regional din regiunea Oltenia. Muzeul are trei secțiuni: istorie și arheologie, etnografie și departamentul natural. În prezent, doar în arheologie și istorie sunt peste 110.000 de exponate muzeale păstrate în următoarele colecții: arheologie, numismatică, medalii, lucrări, manuscrise, cărți rare ale autorilor români și străini, fotografii, amintiri și trofee militare.

• Muzeul de Artă, orașul Craiova – Muzeul de Artă Craiova este unul dintre cele mai prestigioase muzee din România. Este găzduit în palatul lui Jean Mihail. Acest palat a fost în proprietate privată și a fost construit după dorința lui Mihail (Dinu) Constantin ca o casă privată. Mihail Constantin este unul dintre cei mai bogați oameni din România. Palatul a fost construit în perioada 1899 – 1907. În 1908, proprietarul său Mihail Constantin moare și clădirea nouă este moștenită de fii săi Nicolai și Jean. Palatul de astăzi este o capodoperă arhitecturală, construită pe planurile arhitecturale ale francezului Paul Gottereau.

• Teatrul Național Marin Sorescu – Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova este singurul teatru din România, premiat cu Ordinul Meritul Cultural, ca recunoaștere a realizărilor remarcabile ale trupei de teatru. Teatrul Marin Sorescu din Craiova este unul dintre teatrele de elită nu numai în România, ci și în Europa. În fiecare an, în aprilie, teatrul găzduiește Festivalul Internațional Shakespeare, unul dintre cele mai interesante și recunoscute evenimente culturale din România.

• Catedrala Sf. Dumitru, Craiova – un valoros monument arhitectural și religios, un model al arhitecturii bisericești ortodoxe și a artelor plastice.

• Turnul din Cernăteşti este o clădire tipică pentru regiunea Oltenească. Acest tip de clădiri provin din Afganistan și Iran. Turnul este, în acelaşi timp, o casă şi o mică fortăreață, construită de mici proprietari de terenuri,pentru a se proteja de numeroase atacuri ale soldaţilor turci care, în momentul respectiv (secolul XVIII), erau localizaţi în Bulgaria şi traversau Dunărea, părăsind cazărmile Imperiului Otoman. Turnul din Cernătești a fost construit în jurul secolului al XVIII-lea. de către familia boierului Cernătescu

• Muzeul de Artă și Etnografie Calafat – este găzduit de impresionantul Palat Marincu. Clădirea a fost construită în perioada 1906-1908 şi este opera arhitectului Constantin Rogalski în stil neo baroc francez, cu elemente decorative deosebite din travertin şi marmură, coloane de marmură şi pereţi pictaţi artistic. Clădirea are o suprafaţă de 8.333 mp şi a fost concepută de designerul italian Adotti. Proprietarul clădirii a fost moşierul Ioniţă Marincu.

• Mănăstirea Bucovăţ – Coşuna datează, potrivit lui Bogdan Haşdeu şi Nicolae Iorga din 1483. Primul stareţ al mănăstirii a fost Eftim (1571- 1575). La construcţia mănăstirii au fost utilizate pietre şi cărămizi de la castrul roman Pelendava – Mofleni. Biserica este singura clădire rămasă din vechiul complex mănăstiresc construit doar în 75 de zile (de la 20 iulie la 3 octombrie 1572) de Bana Ştefan şi fiul său Pîrvu.